Din mers - Fotoreportaj din Kathmandu

Din mers – Fotoreportaj din Kathmandu

Vremea a inceput sa se indrepte astazi, suficient cat sa prindem curaj sa scoatem nasul prin oras. N-am urmarit nimic in mod special, doar ne-am lasat dusi de valul traficului din Kathmandu si ne-am afundat pe stradute, am trecut pe langa temple, ne-am uitat la oameni, am fotografiat momente din viata orasului.

image

image

Atmosfera este una foarte primitoare. Incheiem aventura noastra in Nepal si nicaieri nu am simtit vreo urma de agresivitate. Peste tot, indiferent ca esti intr-un sat pierdut pe munte sau in mijlocul cartierului turistic din Kathmandu esti primit cu caldura, cu zambete si cu primitorul salut “Namaste!”. Lumea este mai degraba curioasa cand vede un strain, dar niciodata agresiva sau neprimitoare. Stiam ca in Romania ne laudam cu atat de vestita ospitalitate romaneasca, insa arareori mi-a mai fost dat sa o si intalnesc in realitate… din pacate! In Nepal nu conteaza religia, culoarea pielii sau nivelul de venit. Esti intampinat cu un zambet veritabil, si te simti realmente ca un musafir de seama in viata localnicilor.

image

image

image

image

Ma intreb unde oare s-a pierdut ospitalitatea autentica in procesul de civilizare al Europei? De ce este ospitalitatea acum o industrie? Turismul inseamna pentru vestici sa storci cat mai multi bani de la ala care ti-a trecut granita, prin orice mijloace se poate. Aici s-ar putea crede ca nu a ajuns “civilizatia”, insa eu incep sa ma intreb de care parte a “civilizatiei” e mai bine sa te situezi? Oare e mai bine acolo unde nu vezi gunoiul pe strada, pentru ca a fost ascuns in adancul oamenilor, sau acolo unde el zace pe strada, iar oamenii sunt curati pe interior? Nu stiu daca exista si varianta win-win, in care civilizatia, asa cum o numim noi, sa existe in societate impreuna cu armonia; in calatoriile mele de pana acum nu am intalnit-o.

image

Inchei gandurile mele de seara cu un set de imagini. Mai jos se poate urmari un fotoreportaj din Kathmandu; fotografii facute din mers, fragmente miniaturale dintr-o zi ca oricare alta.

image

Viata in Nepal se petrece afara, in strada. Oamenii nu se inchid in cladiri, nu se ascund in spatele unor pereti cortina. Munca, socializarea si relaxarea merg mana in mana. Totul este deschis catre strada, in contrast cu societatile “civilizate” care simt nevoia unor bariere.

image

image

Saracia nu pare a fi o scuza pentru nimeni. Am vazut extrem de putini cersetori. Oamenii sunt  in mod evident saraci, in sensul in care intelegem noi ideea de saracie. Totusi nimeni nu pare sa faca o tragedie din asta si toata lumea isi vede de treaba si incearca sa munceasca. Meseriile care la noi sunt deja uitate, aici sunt in floare. Pretutindeni vezi croitori, cizmari, mecanici, fierari. Munca e bruta, tehnologia putina, curentul electric e un lux pe  care nu multi si-l pot permite. Hamali, ricsari, zilieri, asteapta adunati prin piete sa isi gaseasca ceva de lucru.

image

image

image

image

image

Mai tineti minte sticlele de Coca Cola de sticla? Iata-le! 😀

image

Shaormeria insalubra din orice cartier bucurestean e pistol cu apa. Cand vezi aici cu cata pofta mananca oamenii de la cate o dugheana unde se vinde ceva care cu greu ar putea fi calificat drept comestibil, te intrebi cum de au mai ramas supravietuitori prin zona.

image

image

Prajelile sunt foarte apreciate aici. De altfel cred ca e singurul mod in care se poate gati mancarea fara sa omori consumatorii…

image

Avand in vedere ca vine caldura (sunt anuntate 28-30 de grade saptamana viitoare) vanzatorii de inghetata isi fac timid aparitia pe strazi. Care ai curaj sa iei una la cornet? 🙂

image

image

Orasul asta e o provocare reala pentru simturi. Orice pas pe strada se traieste cu toate simturile. Culorile si contrastele te solicita vizual, claxoanele si traficul iti suna necontenit in urechi, mirosurile de la betisoarele parfumate aprinse pe vreo taraba se pot schimba radical dupa primul colt de strada in arome de mancare, sau, dimpotriva, intr-o duhoare greu de suportat.

image

image

Tot traficul e cel care te tine intr-un permanent contact tactil cu strada. Totul e atat de inghesuit incat te intrebi cum incape toata lumea pe stradutele astea inguste.

image

Politia e o prezenta constanta pe strazi; ba chiar imi place ca exista si “Armed Police Force”, adica niste neni mici si negri care tarasc dupa ei cate un puscoci facut pe vremea lui Ramses si care uneori ii depaseste ca dimensiuni pe vajnicii purtatori.

image

image

Totusi, prezenta politiei pare sa fie mai mult de forma, intrucat nu am vazut nicio agresiune, niciun conflict, iar soferii opriti la control par a fi mai degraba vecini de palier cu politistul care i-a oprit, sau cel putin asa se percepe din afara.

Ultima tehnologie in domeniu: masina de politie 100% ecologica. Si silentioasa. Nu stii niciodata cand trebuie sa te strecori dupa vreun infractor fara sa te auda.

image

Se lasa seara peste Thamel. Noi ne retragem spre hotel, orasul clocoteste in continuare. Oare aici n-au si ei vreo zi de pauza? Ca eu nu am sesizat niciuna pana acum.

image

image

Noapte buna Kathmandu!!! Sper sa ne mai revedem!