Franturi de case, cer si ganduri

Franturi de case, cer si ganduri

2500 de kilometri de drumuri prin tara. Cu cat se aduna mai multi imi dau seama ca am vazut extrem de putin. Intreaga tara e, de fapt, un muzeu. O istorie scrisa in caramida caselor si in lemnul surilor. Aproape  in fiecare sat prin care am trecut, case vechi de mai bine de un veac stau tacute, ca o temelie a istoriei.

 

P12A5039

Rosturi si obiceiuri perpetuate de sute de ani isi parcurg, poate, ultimele clipe, intr-un secol al vitezei, care nu mai are rabdare cu radacinile timpului. Constructiile traditionale, gandite dupa nevoile simple ale unei societati rurale, se vad lipsite de scop intr-un timp al comoditatii.

 

P12A5126

Peste tot se vad aceleasi tipare: sate golite, oameni care vor sa munceasca, dar nu asa cum au facut-o predecesorii lor, pentru ca recompensa nu ar fi pe masura asteptarilor. Pe de-o parte sunt batranii legati de obiceiurile care le-au definit viata, pe de alta parte sunt tinerii care pleaca in cautarea unei cai de a perpetua vechile obiceiuri. Doua societati despartite de o prapastie, dar unite prin dorinta de a reveni la o lume cunoscuta.

 

P12A4995
Departe de orase, zgomot si aglomeratie, societatea rurala a conservat, parca intr-o capsula a timpului, franturi de istorie. Unde altundeva s-ar putea vedea in afara muzeelor, in secolul al XXI-lea, care cu boi, pluguri trase de cai, cazane de tuica pe marginea raurilor si capite de fan pe camp? Casute din lemn si chirpici inca adapostesc locuitori care nu vor sa paraseasca o lume pe cale de disparitie.

P12A5030

 

IMG_4450

IMG_4631

P12A4271

P12A4518

P12A4978

IMG_4683